Egiptul Antic este o sursa nesecata de mistere care asteapta sa fie aduse la lumina. Dupa mult timp de la descoperirea lor, Piramidele, Sfinxul, monumentele funerare si toate marturiile care au trecut proba timpului suscita interes si nasc dezbateri.
Mitologia egipteana, avand in centru Zeul Soare, Ra, a fost sursa de inspiratie pentru scriitori, realizatorii de filme (Zeii Egiptului, 2016) si pentru cei din industria divertismentului, care au preluat ca simboluri bogatia si misticismul acelor vremuri. Au fost create spectacole grandioase, parcuri tematice de distractie, cazinouri si jocuri video (jocul de casino Book of Ra, disponibil in Romania pe Vlad Cazino, se mentine de mai multi ani in topul preferintelor gamblerilor).
De la egipteni au ramas si primele cunostinte despre medicina, dar si despre mentinerea frumusetii. In mormintele celor din clasele conducatoare au fost identificate recipiente de mici dimensiuni pentru creme si farduri. Desi, cele mai multe descoperiri sugereaza faptul ca infrumusetarea era un exercitiu ritualic, in care fiecare gest avea o anumita simbolistica, grija pentru propriul corp era o preocupare cotidiana, atat pentru cei bogati, cat si pentru restul populatiei.
Primele dovezi ale folosirii cosmeticelor dateaza din Egiptul Antic, din jurul anului 4000 i.Cr. Considerand ca imaginea personala in ingrijirea acesteia sunt proportionale cu dezvoltarea spirituala, egiptenii foloseau farduri de culoare verde (antimoniu) pentru a colora pleoapele inferioare si de culoare neagra pentru pleoapele superioare. Colorarea pleoapelor avea rol estetic, dar si unul care tinea de prevenirea conjunctivitelor si de alungare a deochiului.
De prepararea cremelor se ocupau preotii, cercetari recente aratand faptul ca unele dintre substante erau sintetizate, ele negasindu-se in stare naturala. Vechii egipteni au introdus pentru prima data grasimi animale in componenta cremelor. Principalii pigmenti folositi de acestia erau galena (plumb sulfurat, pentru culoarea neagra) si cerusita (carbonat de plumb, pentru alb), ambele extrase din mine de la Marea Rosie.
Considerata de multi prototipul frumusetii si feminitatii antice, Regina Cleopatra, ultimul faraon, avea un adevarat ritual pentru infrumusetare. Acesta incepea cu o baie parfumata si continua cu o frectie cu namol de Nil, urmata de exfoliere cu pasta de cenusa si argila. Urmatorul pas era o baie in lapte de capra si miere, pentru hidratare. Cercetari efectuate in ultimii ani au aratat ca laptele de capra protejeaza epiderma si are calitati antiinflamatorii, antibacteriene, antialergice si antiimbatranire. La randul ei, mierea se asimileaza cu usurinta in organism, mentine stralucirea pielii, elimina excesul de sebum si are efect antiseptic.
Din cauza caldurii si a nisipului, egiptenii se epilau total, folosind ceara. In ceea ce priveste parul de pe cap, acesta era spalat cu apa minerala si era tratat cu grija, desi in acea perioada se purtau peruci, dar si extensii. Pentru a da stralucire parului se foloseau uleiurile de migdale si de rozmarin. Aceleasi uleiuri se foloseau si pentru masarea scalpului.
Pentru protejarea pielii fetei si a decolteului, femeile egiptene foloseau diverse creme care faceau zona stralucitoare, luminoasa, protejand-o de razele soarelui si de praf si impiedicand aparitia ridurilor. Pentru a da culoare obrajilor si buzelor, acestea utilizau un fel de ruj dintr-un pigment natural, oxidul de zinc.
Vechii egipteni au inceput sa foloseasca sapunul in jurul anilor 1500 i. Cr. Acesta era produs din uleiuri vegetale, grasimi animale si sare. Ca parfum, acestia foloseau uleiul de migdale, iar pentru a trata arsurile, ranile minore si psoriazisul utilizau extractul de aloe vera, unul dintre cele mai versatile produse de infrumusetare.