„Haide! Să rebrand-uim menopauza!, ne zice Ileana Badiu râzând, dar cu o oarecare doză de autoritate, mie, Dariei și lui Oltin. Nu mai stăm la alte discuții. Își aranjează rochia și se pregătește pentru prima poză. Nu apucasem încă să-i iau interviul, deci o cunoșteam destul de vag, doar din câteva declarații citite pe diagonală, dar în momentul ăla mi-am dat seama că materialul ăsta va fi despre putere. Dacă în numărul trecut am vorbit despre istoria lungă, sumbră și dureroasă a femeilor la menopauză, de la intervențiile chirurgicale la care au fost supuse și până la mentalitățile de-a dreptul sinistre, emanate chiar de către marii filosofi ai vremurilor, acum, în sfârșit, a venit momentul să ne luăm revanșa. Și nu cred că aș fi putut găsi o persoană mai potrivită decât Ileana care să facă asta.
A vorbit întotdeauna tare și onest despre toate subiectele care încă sunt percepute drept tabuuri: vârstă, sex, menopauză. Și asta nu doar fiindcă e o persoană asumată, ci pentru că simte că e datoria ei, de persoană publică, să facă o diferență în mentalul colectiv. O irită peste măsură atitudinile misogine și ageiste și are grijă să combată fiecare comentariu jignitor la adresa femeilor, chiar dacă asta a însemnat uneori, cel puțin la începuturile sale în online, pierderea publicului. „Dar nu mă interesează dacă pleacă oamenii, cred că doar se triază și vin cei care trebuie. Eu întotdeauna mi-am asumat lucrurile, așa că nu o să tac acum doar din cauza asta, îmi spune.
Menopauza a devenit o temă principală a discursului ei public în urmă cu doi ani, când și-a dat seama „cât de nedreptățite sunt femeile și cât de greșit este percepută toată această perioadă din viața lor.
„Când fii-miu era clasa a IV-a s-a introdus la școală un fel de educație sexuală. A primit o prezentare, un Power Point în limba engleză, în care i se explicau perioada adolescenței, schimbările prin care urmează să treacă, modificările hormonale cu care o să se confrunte. Și toată povestea asta cuprindea și informații despre evoluția fetelor. De la perioada adolescenței – când apare menstruația, le cresc sânii și așa mai departe – și până când se transformă în adult. Și la 60 de ani, exact așa scria, când ești bunică, intri la menopauză pentru că ți se oprește menstruația. În momentul ăla am crezut pur și simplu că fac infarct de nervi. Mă uit la fii-miu și îl întreb: «Ai înțeles ce e aia menopauza?» Am înțeles. «Ai înțeles ce e aia menstruație?» Am înțeles. «Bun, să știi că eu sunt la menopauză.» Am crezut că o să cadă copilul de pe scaun. El, super nedumerit, mă întreabă cum e posibil așa ceva, pentru că în prezentare scrie că trebuie să fii bunică ca să fii la menopauză și că eu sunt încă tânără. «Pentru că asta e o discriminare», i-am zis. În același Power Point mai scria și că băieților le crește penisul între 11 și 18 ani. Deci la ei există o perioadă de timp în care se poate întâmpla o schimbare. Dar femeia nu are voie să intre la menopauză mai devreme de 60 de ani, intră doar când e bunică. Și de la această dezbatere din familia mea, m-am hotărât să vorbesc public despre menopauză, pentru că m-am săturat ca femeile să fie nedreptățite. M-am săturat să fie pus semnul egal între menopauză și bătrânețe.
Vârsta medie oficială la care se instalează menopauza este de 51 de ani, dar asta nu înseamnă că e o regulă de aur și că situațiile nu pot varia. Bolile autoimune, anumite tipuri de tratamente precum chimioterapia sau radioterapia, intervențiile chirugicale sau chiar și stilul de viață sunt doar câțiva dintre factorii care influențează în mod direct momentul în care se produce declinul hormonal. Potrivit statisticilor, o femeie din 1000 intră la menopauză înainte de a împlini 30 de ani.
Dar, indiferent de vârstă, menopauza e văzută ca o serie de pierderi: a fertilității, feminității, sexualității. Și, cel mai îngrijorător, odată cu menopauza, femeia își pierde rolul de ființă utilă pentru societate. Dacă nu își mai poate îndeplini misiunea primordială de a procrea, existența ei nu mai este justificată. Toate animalele, cu excepția câtorva specii de balene, sunt fertile și se pot reproduce până la sfârșitul vieții. Comparând cele două situații, tot mai mulți antropologi au încercat să-și explice de ce femeia continuă să existe și după ce sistemul ei reproducător a încetat să mai funcționeze. Susan Mattern analizează în detaliu acest subiect în cartea sa, The Slow Moon Climbs: The Science, History, and Meaning of Menopause, unde ajunge la concluzia că menopauza a oferit femeilor posibilitatea de a juca un nou rol în societate și afirmă chiar că specia umană a putut evolua datorită menopauzei. Autoarea investighează perioada preistorică, cea în care oamenii sunt descriși drept vânători-culegători, și observă că pentru a putea funcționa, triburile aveau nevoie de un echilibru între numărul persoanelor care procurau hrana și al celor care o mâncau. Iar aici apare prima utilitate a femeilor la menopauză. Nu doar că erau responsabile cu găsirea hranei, dar, mai important, nu mai contribuiau la creșterea numărului de membri din comunitate care aveau nevoie de mâncare. Mattern descoperă și că, în majoritatea triburilor, femeile atingeau productivitatea maximă – în termeni de obținere a hranei – la 50 de ani și că reușeau să fie utile pentru comunitatea lor până la bătrânețe. Iar ceilalți membri ai tribului erau cât se poate de conștienți de faptul că aveau nevoie de ele. În mod normal, dacă un individ nu mai era util pentru comunitatea sa, dacă nu mai putea contribui cu nimic la buna funcționare a acesteia, atunci era ucis. Lucru care nu se întâmpla cu femeile la menopauză. În plus, notează Mattern, un alt beneficiu esențial al menopauzei era acela că împiedica suprapoluarea triburilor (sau a planetei, dacă gândim la scară globală).
Cu timpul, situația s-a schimbat, iar asta pentru că femeile în general au început să aibă un rol mai puțin important în societate. Iar principala misiune a femeilor la menopauză a devenit creșterea și îngrijirea nepoților. De-abia în secolul XX, odată cu declanșarea primului război mondial, ele au început să intre pe piața forței de muncă, ocupând fie job-uri care până atunci erau destinate doar bărbaților, fie job-uri noi, apărute în contextul socio-cultural al vremii. Același lucru s-a întâmplat și în cel de-al doilea război mondial când, de exemplu, în Marea Britanie toate femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani erau obligate să muncească. Raportându-ne la perioada actuală, teoretic, din punct de vedere financiar cel puțin, o femeie la menopauză se află în perioada cea mai prolifică a vieții ei. A muncit suficient până în acest punct încât să aibă o carieră solidă, iar asta îi garantează nu doar independență, ci și resurse importante de capital. Și cu toate astea, i se induce ideea că nu mai este relevantă, că nu mai contează. Susan Mattern sugerează că aceste atitudini au ca scop zdruncinarea psihicului femeilor, într-o perioadă în care acestea dețin în sfârșit puterea. „Grupurile dominante pot fi creative în a inventa noi măsuri de a oprima oamenii, notează aceasta.
Vorbind cu Ileana despre legătura dintre menopauză și carieră, îmi recunoaște nu doar că viața profesională nu i-a fost afectată într-un mod negativ de aceasta, ci că din contră, i-a adus și beneficii. „Sunt managing director la o firmă, lucrez de-mi sar capacele, am platforma super40 și activez și în zona asta de endorsing, care este foarte prolifică. Deși sunt o femeie de 48 de ani la menopauză, sunt solicitată de foarte multe brand-uri pentru a le face diverse campanii, de la brand-uri de fashion, până la cele de lifestyle. Iar zona asta s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 2-3 ani, odată cu menopauza. De-asta spun că menopauza are nevoie de un rebranding. Înainte scopul principal al femeii era de a face copii. Iar când intra la menopauză, practic, rolul ei se încheia. Dar astăzi nu mai e vorba de așa ceva. OK, ai intrat la menopauză. Și ce înseamnă asta? Că nu mai poți să ai o carieră? Că nu mai poți avea o viață sexuală? Că nu mai poți să fii fit? Că nu te mai poți căsători? Că nu poți avea o relație romantică cu partenerul tău? În nici un caz. E adevărat, nu întinerim, dar nici nu înseamnă că murim. E necesar să avem o mentalitate sănătoasă. Iar ea a dobândit asta de la mama ei, care a refuzat să privească menopauza ca pe o perioadă sumbră. „E important să vezi exemplul unor femei care nu se lasă doborâte de menopauză. Având exemplul mamei mele, pe mine nu m-a speriat treaba asta. Știam ce se întâmplă când intri la menopauză și nici nu mă gândeam că odată ce o să ajung acolo automat o să însemne că am îmbătrânit. Nu m-am perceput niciodată așa și nici nu o să o fac. Ține foarte tare de percepție. Nu te poți îngropa în astfel de gânduri. Eu am acceptat că ce se întâmplă acum este o perioadă firească și am decis să o tratez ca atare. Nu stau să mă jelesc. Am hotărât că trebuie să fac ce e mai bun din asta.
Chiar dacă reușește să vadă doar aspectele pozitive ale menopauzei, asta nu înseamnă că a fost scutită de simptomele clasice ale acestei perioade. Îmi povestește că primele schimbări majore le-a observat la nivelul pielii, care „a devenit mai subțire, mai uscată, mai lipsită de strălucire. Și e un lucru normal. Producția de elastină și de colagen este direct dependentă de hormonii pe care îi produci. În momentul în care tu nu mai produci estrogen, întreaga structură a pielii se schimbă. Apoi, m-am confruntat cu așa numitul foggy brain. Nu știam ce e asta. M-am dus la medic să-mi fac o tomografie, pentru că credeam că am o tumoră. Nu mai reușeam să țin minte nimic. Uitam absolut tot. Nu mi-am notat în viața mea chestii, dar în perioada aia nu puteam să funcționez altfel. A fost absolut groaznic, dar până și cu asta m-am obișnuit la un moment dat.
Deși vorbește despre asumarea menopauzei, Ileana îmi subliniază în nenumărate rânduri că e o distincție majoră între a o accepta, ca o etapă firească, și a-i da voie să-ți controleze întreaga viață. „Nu te poți lăsa pe tânjală. E o perioadă în care ar trebui să te ocupi și să te îngrijești de tine mai mult ca niciodată. Nu îți poți spune, eh, ce mai contează acum, oricum am intrat la menopauză. Se întâmplă multă schimbări în corpul tău, dar trebuie să-ți adaptezi stilul de viață dacă vrei să fii în continuare sănătoasă și să arăți bine cât mai mult timp. Dacă la 20 de ani îți poți pune orice cremă pe față, când ești la menopauză trebuie să folosești doar produsele care sunt potrivite pentru tenul tău. Ai nevoie de acid hialuronic, de colagen. Eu iau colagen, de exemplu, chiar și sub formă de supliment alimentar. Am început să beau mult mai multă apă. Fiindcă metabolismul acum este mai încet fac și mai mult sport ca înainte. Acord o mai mare atenție și alimentelor pe care le consum. De două ori pe an fac un detox. Astea sunt lucrurile care mă ajută pe mine, dar fiecare femeie ar trebui să găsească ce e potrivit pentru ea. Nu cred că există o regulă. Cred că e bine și important să te duci la un specialist, să îți facă niște analize și să îți spună niște lucruri punctuale.
Dar aici intervine o altă problemă majoră. Așa cum am punctat și în ediția anterioară a acestui proiect, o mare parte dintre cadrele medicale nu sunt îndeajuns de pregătite pentru a sfătui femeile și a le ajuta să gestioneze mai ușor această perioadă. Nu există o specializare care să trateze exclusiv problema menopauzei, iar cele adiacente, care îți sunt recomandate în această perioadă – dermatologie, ginecologie, endocrinologie sau chiar psihologie ori nutriție –, nu reușesc să ofere toate informațiile de care o femeie ar avea nevoie. Într-un articol AARP (American Association of Retired Persons) legat de acest subiect, se arată că doar 20% dintre programele de rezidențiat de obstetrică-ginecologie oferă cursuri despre menopauză. Iar când acestea totuși există, sunt opționale. În acest context, nu e de mirare că 80% dintre medicii rezidenți au afirmat că se simt „aproape confortabil să discute despre menopauză sau să o trateze.
Iar Ileana este un exemplu concret al modului în care te poate afecta lipsa de informare a medicilor. „La 42 de ani eram foarte concentrată pe cariera mea, îmi vindeam firma, era o perioadă foarte aglomerată din punct de vedere profesional. Îmi mai doream încă un copil, dar știam că atunci nu era momentul potrivit. Așa că m-am dus la un medic ginecolog ca să aflu dacă trebuie să fac ceva în sensul ăsta. Mi-a făcut niște screening-uri și a rezultat că încă ovulam. Am făcut asta timp de 3 luni și ciclul meu era ovulatoriu. Deci, teoretic, după metoda veche, nu aveam de ce să-mi fac griji. Dar, de fapt, eu trebuia să fac niște analize specifice, care îți arată dacă rezerva ta de ovule este pe sfârșite și vei intra în curând la menopauză. Doar că mie nu mi-a zis nimeni. Și uite cum, la doar 7 luni de la consult, am intrat la menopauză. Sunt foarte multe femei tinere, pe la 40 de ani, care își doresc să aibă un copil mai târziu, dar nu se gândesc că menopauza se poate instala în curând, pentru că nu le vorbește nimeni despre asta. Nu le spune nimeni că ar trebui să-și înghețe ovulele. Și ajung în aceeași situație ca mine.
Tocmai de aceea, în ultimii doi ani, a încercat nu doar să normalizeze discuția despre menopauză, ci și să le ofere femeilor cât mai multe informații despre această perioadă – de la sfaturi, la diverse recomandări și până la experiențe proprii. Evident, nu vrea să înlocuiască rolul medicilor, însă crede că „acest sharing este foarte util. Și eu, la rândul meu, am aflat foarte multe de la ele. Ne-am ajutat reciproc. A împărtăși și a vorbi despre asta deschis mi se pare foarte important. În primul rând pentru că vezi că nu ești singura care trece prin aceste situații. În plus, mă bucură că sunt și foarte multe fete tinere care se preocupă de subiectul ăsta și vor să știe de pe acum ce e de făcut.
Chiar dacă a reușit să provoace o discuție și să scoată menopauza de pe lista subiectelor tabu, cel puțin în comunitatea ei, îmi mărturisește că nu a găsit același sprijin și în rândul altor persoane publice. „Mi-a fost greu să găsesc niște femei cu care să discut acest subiect. Pur și simplu refuză să recunoască în mod public că sunt la menopauză. Evident, în lipsa acestui dialog și a expunerii, preconcepțiile legate de menopauză se intensifică și se propagă mai departe, de la generație la generație. Vorbind despre aceste prejudecăți, Ileana îmi spune că o scot din minți 3 lucruri: „ideea că o femeie la menopauză nu mai e femeie. Că rolul ei pe pământ s-a încheiat. Și că îi scade apetitul sexual. Și, ca să dezbatem ultimul punct, e total neadevărat. Mie nu mi-a afectat deloc viața sexuală. Pentru că nu am vrut să fie schimbată. Pentru că am un stimulent, am o relație, am motive pentru care să o mențin. Și chiar și în cazul în care suferi de uscăciune vaginală, de exemplu, sunt sute de produse care te ajută să tratezi treaba asta. Și, apropo de asta, aici intervine o altă problemă care mă deranjează. Dacă un bărbat ia Viagra, nu e nimic rău în asta. Dar dacă o femeie folosește un gel, s-a terminat. E blamată pentru că poate să facă sex doar cu gel. Îți dai seama ce tragedie! Asta mi se pare culmea. Și se întâmplă lucrul ăsta dintr-un singur motiv. Pentru că bărbații pot face copii și la 70 de ani – nu că i-ar mai putea crește. Pe când femeia, pentru că nu mai poate să facă un copil, e considerată bătrână. Serios? Dar sunt o grămadă de femei care nu au un copil pentru că nu își doresc, pentru că se concentrează mai degrabă pe cariera lor, pentru că pur și simplu au alte priorități. Ce e rău în asta?.
Pentru Ileana e clar că menopauza nu e deloc o fază întunecată a vieții ei. Ci din contră. E o etapă în care este mai activă ca niciodată, mai înverșunată și mai hotărâtă să combată comentariile misogine, o perioadă în care a învățat să-și acorde mai multă grijă și atenție. „Mi-am ordonat viața, sunt mai disciplinată, mai concentrată pe propria persoană. Nu mă mai biciui. Am încetat să mă mai compar cu versiunea mea de la 20 de ani. Mă compar cu versiunea mea cea mai bună de la această vârstă. Aș vrea să se spună despre mine «băi, ce femeie mișto!». Nu «ce femeie mișto față de o tipă de 20 de ani!».
Opinia medicului
Menopauza este o perioadă fiziologică din viața unei femei. Datorită creșterii duratei de viață a populației, practic, o femeie își petrece jumătate sau măcar o treime din viață la menopauză. Perioada fiziologică de intrare la menopauză are loc în jurul vârstei de 50 de ani. Aceasta nu se instalează dintr-o dată, printro apăsare de buton, ci este precedată de o perioadă numită perimenopauză, care durează câțiva ani și în care apar dereglări menstruale și modificări ale analizelor de sânge. Se consideră oficial menopauză atunci când se împlinește un an de la ultima menstruație. Principalele simptome și semne pe care le acuză femeile în această perioadă sunt împărțite în două mari categorii: tulburările neurovegetative – care se referă la valuri de căldură, transpirații nocturne, tulburări de somn, iritabilitate, nervozitate –, și tulburări trofice la nivelul mucoasei urogenitale, constând în atrofiere vaginală, disconfort la contactul sexual, incapacitatea de a menține urina, infecții urinare repetate. La toate acestea se mai pot adăuga și plusul ponderal cu depunerea de țesut adipos în jurul abdomenului, tulburările gastrointestinale, durerile de sân, scăderea calității părului, a pielii, a unghiilor, durerile articulare sau variațiile tensionale. În plus, pot apărea o multitudine de modificări la nivelul investigațiilor, deci a nivelul tabloului biochimic. Diagnosticul se pune pe dozarea hormonilor gonadotropilor, pe FSH crescut peste 40 cu estradiol foarte scăzut, coroborat cu o ecografie utero-ovariană care ne arată niște ovare sărace în foliculi și un endometru subțire.
Nu putem preveni apariția menopauzei, însă putem ameliora simptomele supărătoare ale acesteia. Tratamentul non-hormonal este un tratament naturist, ce cuprinde o gamă variată de metode, de la folosirea produselor homeopate până la acupunctură, presopunctură și exerciții de mindfulness. De cele mai multe ori, acesta presupune diverse combinații de plante bazate pe luminița de seară, hamei, roiniță, brusture și fitoestrogeni din soia. De asemenea, sunt folosite și metode de rejuvenare vaginală sau, în cazul unor depresii severe, se pot folosi medicamente antipsihotice, antidepresive, iar mai nou, se utilizează și substanțe care blochează bufeurile.
Așadar, pentru a fi bine la interior și la exterior, o femeie la menopauză trebuie să aibă grijă de corpul ei, să facă cât mai multă mișcare, să respecte indicațiile de dietă specifice vârstei – o cantitate mică de grăsimi și de carbohidrați, mâncat puțin și des sau punerea în practică a intermittent fasting-ului – să consume o doză suficientă de vitamina D de 2000 de unități și de calciu și să apeleze la echipa multidisciplinară formată din endocrinolog, ginecolog, cardiolog, sau,
după caz, psihiatru ori psiholog.
Dr. Alina Antonela Burlacu, medic primar endocrinologie
ELLE RECOMANDĂ:
Variațiile hormonale din perioada perimenopauzei influențează în mod direct calitatea pielii. Principalele componente ale dermului, colagenul, elastina și acidul hialuronic, scad în mod considerabil, ducând astfel la pierderea elasticității și densității pielii. Pentru a trata aceste probleme, ai nevoie de o rutină de îngrijire specială, bazată pe produse ce conțin ingrediente redensificatoare și hidratante.
VICHY NEOVADIOL PERIMENOPAUSE Cremă de zi cu efect de redensificare și reumplere este un produs special conceput pentru îngrijirea femeilor în perioada perimenopauzei, ce îmbunătățește elasticitatea și fermitatea pielii, hidratează tenul și îl ajută să devină mai neted și mai catifelat.
În perioada postmenopauzei, nivelul de lipide de la nivelul epidermului se reduce cu până la 57%. Din această cauză, femeile se pot confrunta cu o piele mult mai uscată decât în mod normal sau cu o ușoară senzație de mâncărime.
Datorită ingredientelor din compoziția sa precum proxylane, extras de cassia, Omega 3, 6 și 9 din ulei de tărâțe de orez, VICHY NEOVADIOL POSTMENOPAUSE Cremă de zi cu efect de refacere a lipidelor și redefinire reușește să activeze mecanismul anti-îmbătrânire al pielii, îmbunătățind elasticitatea și fermitatea acesteia și tratând senzația de uscăciune.
Fotografii: Oltin Dogaru
Styling: Daria Georgescu