Povestea noastră începe în septembrie 2023, pentru că, atunci, la inițiativa lui Mihnea Olariu, ne-am întâlnit peste 30 de crame pentru a ne uni și construi ceva împreună, pe structura APEV România. Nu era prima întâlnire de genul acesta. Au fost multe altele înainte, dar care eșuaseră rapid. De aceea, așteptările erau mari, ca de fiecare dată, însă speranțele erau mici.
După această întalnire, ne-am dat seama că ceva s-a schimbat, ceva ce n-au avut ultimii 30 de ani acum e prezent și, în sfârsit, lucrurile pot evolua. Este vorba de tinerii din industria vinului, cei care și-au asumat conducerea cramelor și care vor să arate că se poate mai mult. În plus, finanțarea de la buget prin ARICE era aprobată și eram hotărâți s-o folosim cât mai bine cu putință.
Au urmat câteva runde de întalniri pentru a ne stabili cât mai bine obiectivele comune și a atrage cât mai multe crame in proiect. În decembrie eram deja spre 40 de crame în proiect, dar deblocarea bugetului pentru Prowein 2024 era încă un subiect în discuție.
La începutul lui ianuarie 2024 a venit vestea care părea ca a pus un mare X pe visurile noastre și anume ca finanțarea aprobată de la stat (ARICE) a fost retrasă. Mai erau fix doua luni pâna la târg, se cheltuiseră deja niște zeci de mii de euro pe chiria standului și am realizat că nu avem nici bani și nici timp. Pentru câteva ore am rămas blocați și nu știam ce e mai bine de făcut. Puteam să alegem să pierdem banii investiți și standul României la Prowein să fie un mare loc gol de peste 200m2. Dar, am ales să nu renunțăm la visurile noastre și să încercăm să le ducem la cap cu orice preț, chiar și cu cel al eșecului.
Ceea ce a urmat a fost o călătorie fantastică, intensă și plină de învățăminte. În primul rând, ne-am asumat poziția și, într-un timp foarte scurt, am reușit sa strângem bugetul minim necesar de la crame. La început 15 crame, apoi 18 și, în final, am reușit să ne strângem 21. În paralel, ne-am întors la strategia prin care creionaserăm conceptul inițial și am început să o adaptăm pe noul buget (mai mic cu peste 30% față de cel inițial) și la timpul rămas de producție și implementare (aproximativ 4 săptămâni de la idee la final).
Conceptul inițial, din care a rezultat atât designul standului, cât și umbrela de comunicare, a plecat de la niște obiective simple: să fie disruptiv, revoluționar, diferit, nonconformist. Plecând de la experiența anterioară a producătorilor, unde exclamația Ce, Romania face vin?!’ era comună tuturor celor care vizitau standul României, ne-am dat seama că trebuie să ne asumăm această percepție și s-o speculăm cât mai creativ posibil. Așa am ajuns la sloganul Yes, Romania makes wine.’ care vine și duce percepția actuală la nivelul următor, printr-o afirmație puternică.
În completare, am decis că cea mai bună strategie pentru designul standului este să mergem pe psihologie inversă’, în care, dacă toate standurile de la târg sunt deschise, standul României să fie o cutie’ care să delimiteze și să încapsuleze lumea vinului românesc’, să îl premiumizeze și să-l transforme într-un MEGA-Experience Object. Un obiect care să stârnească polemică, curiozitate și care să invite oamenii să intre înăuntru și să descopere vinul romănesc. Conceptul inițial și strategia de marketing includeau un branding mult mai complex, experiențe immersive, căști cu muzică etc, astfel încât, impactul cu lumea vinului românesc să fie maxim. Din păcate, timpul și bugetul nu ne-au permis să facem toate acestea.
Acum, după ce târgul s-a încheiat, putem spune că:
- Reach-ul organic pe care l-a atins subiectul participării vinului românesc la Prowein 2024 sub sloganul Yes, Romania makes wine.’ și designul de stand nonconformist sub tutela APEV Romania, este unul considerabil (sute de postări, comentarii, share-uri) și ne face să credem că strategia noastră a funcționat.
- Prin traficul pe care l-am avut în stand, atmosfera din interior, de la început până la sfârșit, numărul de lead-uri și gradul ridicat de calificare al acestora, considerăm că am atins principalele obiective pe care ni le-am propus.
- Masterclassul organizat pe cele 3 soiuri românești, Fetească albă, regală si neagră, susținut de Valentin Ceafalău a fost fully booked’, ceea ce e o realizare extraordinară.
- O mare realizare pentru noi este că am creat în jurul APEV România, un grup fabulos de oameni, care și-au prezentat vinurile unii altora, care au facut curățenie împreună la stand, care au ieșit împreună după fiecare zi de târg, s-au felicitat și s-au ajutat, plus multe altele.
- Am generat multă polemică constructivă în online, de unde ne-am luat foarte mult feedback pentru viitor. Știm ca se putea mai bine și va fi mai bine.
- Acesta este doar un punct de plecare, o cărămidă pusă la temelia acestui proiect. Strategia noastră pe termen mediu și lung va cuprinde evoluția acestui concept, atât de design, cât și de branding. Vom crește și ne vom deschide natural către lumea internațională a vinului. Vinul romanesc și-a asumat acum poziția, chiar dacă este una, poate, ingrată pentru unii.
- Ne propunem să plecam de la feedback-ul celor 21 de crame, să consolidam baza creată și să atragem cât mai multe crame și oameni valoroși în proiect.
Dar, poate cel mai important de reținut, din acest proiect este faptul că participarea la Prowein 2024 a reprezintă doar un prim pas, mic, în construcția brandului vinului românesc, care reprezintă un proces mai îndelungat, ce necesită susținerea tuturor. Misiunea APEV Romania este să promoveze vinul românesc la export, dar și pe piața internă, alături de cât mai multe crame din România. Acest lucru va putea fi realizat la un nivel înalt și profesionist doar cu ajutorul unei asocieri public- private. Fără fondurilor publice (a se vedea realizările oricărui brand național de vin la nivel mondial) va fi imposibil de realizat un proiect de promovare a vinului românesc la un nivel care să fie relevant pe piața internațională.
De precizat că, toate standurile naționale prezente la ProWein fie ale unor țări precum:Croatia, Slovenia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Grecia, Turcia, Ucraina si Moldova etc, fie ale marilor producatori precum: Spania, Italia, Franta, Portugalia sunt realizate largul sprijin ale guvernelor țărilor respective.
Ca atare, primele acțiuni pe care le vom face in perioada imediat urmatoare sunt cele de atragere a cât mai multor crame în APEV România și de conștientizare a autorităților publice pentru a le atrage ca parteneri.
Aceasta este Povestea renașterii APEV Romania și a participării la Prowein Dusseldorf 2024 scrisă de cei 4 care au organizat totul: Mihnea Olariu, Carmen Văsioiu, Dumi Ghiuri și Daniel Negrescu cu susținerea celor fără de care acest proiect nu ar fi existat: Aurelia Vișinescu Wines, Domeniile Averești, Budureasca, Crama Ceptura, Caii de la Letea, Cotnari, Familia Darabont, Davino, Crama DeMatei, Domeniile Franco-Române DFR, Domeniul Bogdan, Dropia Wines, Crama Gîrboiu, Crama Hermeziu, Jidvei, Liliac, Viile Metamorfosis, Murfatlar Vinul, Crama Oprișor, Crama Rasova, Domeniile Sâmburești.
La cea de-a 30-a aniversare, ProWein 2024 a primit 47.000 de vizitatori înregistrați din 135 de țări și 5.400 de expozanți din 65 de țări.
ProWein este singurul târg internațional de vinuri și băuturi spirtoase care acoperă în profunzime întreaga piață mondială. Astăzi, ProWein Dusseldorf este cel mai mare si mai important târg de vinuri si băuturi spirtoase din lume.
APEV România, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România, grupează cei mai importanți exportatori de vinuri ai țării, care dețin împreună aproximativ 70% din totalul exportului românesc de vinuri. Membrii săi dețin, de asemenea, o cotă de aproximativ 70% din piața internă.
APEV România a fost înființată în 2001 ca entitate legală nonprofit, menită să reprezinte, să apere și să promoveze drepturile și interesele membrilor săi, atât la nivel local, cât și internațional. In acest moment, APEV trece printr-o etapă de transformare către un colectiv de vizionari care vor să repoziționeze imaginea vinului românesc pe plan internațional. Având un angajament pentru colaborare și inovare, misiunea noastră este dublă: să cucerim piața internă si internațională cu vinurile României și să repoziționam brandul de țară al vinului românesc în piața mondială.