#cuMamaLaMamo, campania lansată de Rețeaua de Sănătate Regina Maria ne pune în fața unei realități sumbre, dar pe care nu o putem ignora: cancerul de sân este una din principalele cauze de mortalitate în rândul femeilor din România. Doar în 2020 a reprezentat a treia cea mai întâlnită formă de cancer la femei, cu peste 12.000 de noi cazuri. Tot în anul 2020, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, peste 4.000 de femei și-au pierdut viața din cauza cancerului de sân. Fiindcă de-a lungul timpului am avut șansa să cunosc mai multe femei care au trecut prin această experiență, aș vrea să subliniez un lucru esențial pe care l-am învățat de la ele. Nu poți să previi apariția cancerului, dar îl poți descoperi la timp! Iar pentru asta există controale, vizite regulate la medic, ecografii, mamografii. Misiunea campaniei este de a aduce în discuție aceste investigații și în rândul mamelor noastre, care, din diverse motive, au fost private de asemenea discuții. Însă noi putem schimba asta! E rândul nostru să le oferim acele conversații care ne-au lipsit în adolescență. E rândul nostru să le purtăm de grijă. E rândul nostru să le arătăm dragoste. Iar asta uneori se poate traduce prin a le fi alături la prima mamografie din viața lor. Sau prin a le informa și „a le servi drept exemplu’, așa cum spune Ina Țăranu-Hofnăr.
„Ar fi fost ideal ca mama să fie cea care să ne învețe cum să avem grijă de noi din acest punct de vedere? Sigur. Doar că nici ea nu a învățat asta de la mama ei. Și-atunci, ca prima persoană din familie care a avut acces la informații despre profilaxie și care a avut primul abonament la un sistem medical privat, cu toate beneficiile care derivă de aici, eu am devenit, involuntar, cea care a educat. Și mă bucur că am putut să fac asta’. Ina a făcut prima ecografie mamară când avea 30 de ani, iar pe lângă toate celelalte investigații „intruzive pe care le făcuse până atunci, aceasta „a fost ca o plimbare în parc. O plimbare în parc la finalul căreia mi se luase o mare greutate de pe suflet’. După ce a făcut-o, a încercat să își convingă și mama să facă o mamografie. „Mama are o teamă viscerală față de medici și de procedurile medicale, venită din niște traume pe care le-a suferit când era tânără. Așa că a schimbat subiectul. Cred însă că am plantat atunci niște semințe în mintea ei, care ulterior au încolțit. Pentru că acum trei ani, când a avut o durere de sân, n-a ignorat-o, așa cum a făcut cu alte probleme medicale care au ajuns grave. Ci m-a rugat să-i fac o programare la o mamografie. Era albă ca hârtia și se aștepta la ce-i mai rău. Cât ea a intrat în cabinet pentru a-și înfrunta cea mai mare frică, eu am rămas pe hol, cu cea mai mare frică a mea: aceea de a o pierde. Știu că m-ar fi scutit de această experiență dacă ar fi putut, doar că n-a putut. Și mai știu că n-o s-o mai las niciodată să ne pună în această situație. De-acum, fie ploaie, fie vânt, o dată la doi ani, cel târziu, o duc la mamografie. Da, tot eu. Mi-ar plăcea să-și ia sănătatea în propriile mâini? Da! O va face? Nu. E foarte greu să schimbi niște convingeri și spaime atât de adânc înrădăcinate. Dar sunt recunoscătoare că se lasă convinsă să o ajutăm și că am susținerea surorilor mele’.