Denisa Sima, Corina Băcanu, Mirela Retegan, Dana Rogoz, Eea Ikeda si Ina Țăranu-Hofnăr sunt protagonistele campaniei #cuMamaLaMamo, o inițiativă lansată de Rețeaua de Sănătate Regina Maria, ce ne pune în fața unei realități sumbre, dar pe care nu o putem ignora. Cancerul de sân este una din principalele cauze de mortalitate în rândul femeilor din România. Doar în 2020 a reprezentat a treia cea mai întâlnită formă de cancer la femei, cu peste 12.000 de noi cazuri. Tot în anul 2020, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, peste 4.000 de femei și-au pierdut viața din cauza cancerului de sân. Fiindcă de-a lungul timpului am avut șansa să cunosc mai multe femei care au trecut prin această experiență, aș vrea să subliniez un lucru esențial pe care l-am învățat de la ele. Nu poți să previi apariția cancerului, dar îl poți descoperi la timp! Iar pentru asta există controale, vizite regulate la medic, ecografii, mamografii. Misiunea campaniei este de a aduce în discuție aceste investigații și în rândul mamelor noastre, care, din diverse motive, au fost private de asemenea discuții. Însă noi putem schimba asta! E rândul nostru să le oferim acele conversații care ne-au lipsit în adolescență. E rândul nostru să le purtăm de grijă. E rândul nostru să le arătăm dragoste. Iar asta uneori se poate traduce prin a le fi alături la prima mamografie din viața lor.
Corina Băcanu îmi spune că experiențele mamei sale „au fost atât de traumatizante, încât până să ajungem împreună la medici, mi-au trebuit 18 ani ca să o conving că lumea medicală și tehnologia sunt atât de evoluate încât ce a trăit ea este un coșmar din altă lume, fără legătură cu ce se întâmplă acum’. De asemenea, nici ea nu a fost scutită în copilărie de investigații și proceduri medicale „nu doar lipsite de empatie, dar de-a dreptul batjocoritoare cu pacientul. Aveam o spaimă față de tot ce însemna control sau consultație. La ecografia abdominală pe care am făcut-o la 20 de ani, am fost șocată când medicul mi-a explicat ce vede, m-a liniștit, m-a încurajat și s-a purtat cu mine cu maximum de profesionalism. Cu timpul, mi-am tratat spaima de medici și spitale’. Iar la 40 de ani, la câteva luni după ce a terminat de alăptat, a făcut și prima mamografie. Pentru că și-a dat seama „că trebuie să fac tot ce trebuie făcut ca să fiu vie și sănătoasă pentru a-mi crește copilul. Cu spaimă, cu anxietate, cu teamă de disconfort, am trecut și voi trece peste orice pentru a mă asigura că băiețelul meu va avea parte de tot suportul și energia unei mame implicate în viața lui’.
A fost alături și de mama sa când, la 62 de ani, a mers pentru prima oară la o mamografie. „A rămas șocată că în spital nu mai miroase ca în spital, că ustensilele se desigilează de față cu pacientul, că este întrebată cum se simte, că personalul nu așteaptă cartușul sau plicul, că este respectată și i se vorbește cu empatie’, îmi povestește Corina. Chiar dacă prima dată a fost „bizar, fiindcă cumva rolul mamă-fiică se inversase, cu timpul treaba asta s-a normalizat și a devenit rutină. Apoi am mers în fiecare an împreună. Mama nu mai este cu mine, dar îmi e dor de cafeaua și de salata boeuf de după vizita la medic’.