Cum se pune diagnosticul în bolile cardiovasculare?

Bolile cardiovasculare afectează tot mai multe persoane, fiind prima cauză de mortalitate la nivel mondial (1). Varietatea bolilor cardiovasculare este foarte mare, însă cele mai frecvente afecțiuni ale inimii includ aritmiile, cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă. În funcție de tipul și severitatea afecțiunilor, acestea pot pune viața în pericol. De aceea, un diagnostic și tratamentul timpuriu sunt esențiale pentru un prognostic bun. Acest lucru este posibil prin efectuarea consultațiilor anuale de rutină. Iată cum se pune diagnosticul de boli cardiovasculare.

Examen clinic și anamneză

În primul rând, medicul cardiolog va efectua o consultație inițială. Aceasta presupune un examen care include auscultația inimii cu stetoscopul, precum și o anamneză. Aceasta din urmă se referă la discuția propriu-zisă din cadrul consultației, prin care se obțin informații cu privire la istoricul medical personal și familial, simptome și alte date personale.

Investigații recomandate frecvent

Medicul este cel care recomandă una sau mai multe proceduri de diagnostic, în funcție de necesitățile pacientului. O serie de investigații se efectuează mai frecvent decât altele, deoarece sunt rapide și accesibile, în timp ce furnizează informații importante privind sănătatea cardiovasculară. Printre acestea se numără:

Electrocardiograma (EKG)

Depistează un spectru larg de afecțiuni ale inimii, de la tulburări de ritm cardiac până la infarct de miocard. Un EKG presupune atașarea unor electrozi de piept, glezne și încheieturi, iar înregistrarea are loc în repaus timp de câteva secunde.

Ecografia cardiacă

Este utilă pentru diagnosticul afecțiunilor structurale ale inimii (cardiomiopatii, boli valvulare). Adesea, se efectuează transtoracic prin deplasarea sondei ecografice pe piept (cu ajutorul unui gel). Există și varianta de ecocardiografie transesofagiană prin introducerea sondei ecografice subțiri în esofag.

Testul de efort

Presupune efectuarea unui EKG în timpul efortului fizic (pe banda de alergat sau bicicleta statică).

Analize de sânge

Pot fi necesare inclusiv analize de sânge pentru depistarea markerilor inflamatori asociați cu bolile cardiovasculare.

Holter EKG

Acesta este un minielectrocardiograf cu electrozi care se mențin atașați de piept 24 de ore. Pacientul merge acasă având montat acest dispozitiv și își continuă activitățile zilnice, revenind la cabinet pentru citirea rezultatelor.

Proceduri complexe de diagnostic

Uneori, poate fi nevoie de efectuarea unor teste de diagnostic mai complexe pentru o depistare mai sensibilă a modificărilor cardiace. Medicul îți poate recomanda:

Coronarografie (angiografie coronariană)

Se utilizează pentru diagnosticarea cardiopatiei ischemice asociate cu risc de infarct miocardic. Aceasta presupune acumularea plăcilor de aterom pe pereții arterelor coronare ale cordului.

Coronarografia este o procedură modernă, minim invazivă și constă în introducerea unui cateter (tub subțire) prin artere, până la nivelul inimii. Cu o substanță de contrast și un angiograf cu raze X, sunt depistate chiar și cele mai mici modificări. Abordul este transcutanat – puncție la nivel inghinal sau la încheietura mâinii.

Această procedură complexă se efectuează doar în anumite centre din țară. O opțiune este coronarografia ARES. În continuarea ei, se poate efectua procedura de tratament: angioplastia coronariană.

RMN cord

Acest tip de procedură utilizează câmpul magnetic pentru a prelua imagini detaliate ale inimii. Presupune introducerea pacientului într-un aparat de formă cilindrică.

Tomografie computerizată coronariană

Folosind razele X, un CT coronarian furnizează imagini în detaliu ale structurilor cordului. Se efectuează în mod similar cu RMN-ul.

Nu neglija investigațiile medicale de rutină. Adresează-te medicului cardiolog dacă te confrunți cu simptome cardiovasculare sau dacă prezinți factori de risc cardiovasculari, cum ar fi obezitate sau fumat.