#CuMamaLaMamo A.I. mai mult timp. De vorbă cu Corina Băcanu

Trist, dar deloc surprinzător, sănătatea femeilor nu este unul dintre subiectele care se regăsesc frecvent pe agenda publică. Tocmai de aceea, faptul că am reușit, la nivel mondial, să dedicăm o lună întreagă uneia dintre cauzele principale de deces în rândul femeilor – cancerul de sân – este un pas cu adevărat important. Avem nevoie de cât mai multe campanii de conștientizare, avem nevoie să vorbim despre importanța controalelor, avem nevoie să nu mai tratăm cu pudoare problemele ce țin de sistemul reproductiv al femeii, iar statisticile ne arată de ce. În 2020, pentru prima dată la nivel global, cancerul mamar a devenit cel mai frecvent tip de cancer (peste 2.26 milioane de cazuri), dar și cel care provoacă cele mai multe decese. Iar în 2022 au fost diagnosticate 2,3 milioane de femei la nivel global. Să îți mai spun că în România situația arată chiar mai rău de atât? Țara noastră ocupă frecvent ultimele locuri în Uniunea Europeană la capitolul screening mamar și înregistrează aproape cele mai mici procente privind rata de supraviețuire. Institutul Național de Sănătate ne amintește anual cât de important este să depistăm cancerul de sân, dat fiind că acesta e constant cea mai întâlnită formă de cancer la femei.

Înainte să te gândești că ție nu ți se poate întâmpla, că acest diagnostic putea fi prevenit sau să te întrebi cum de am ajuns să fim pe ultimul loc la screening-ul mamar, când toată lumea din bula ta merge regulat la control, încearcă să înțelegi imaginea de ansamblu. În primul rând, această prevenție despre care auzim vorbindu-se atât de des realmente nu există. În analiza privind Luna Internațională de Conștientizare despre Cancerul de Sân, Institutul Național de Sănătate Publică scrie că „pentru majoritatea femeilor care prezintă cancer de sân nu este posibil să se identifice factori de risc specifici”. Singurele cauze sigure care „influențează în mod absolut probabilitatea de apariție a cancerului mamar sunt genul feminin, (înaintarea în) vârstă și fondul genetic”. Adică trei factori pe care nu ai cum să îi previi sau să îi controlezi. Singurul lucru care poate schimba statisticile privind rata de deces este descoperirea la timp a cancerului de sân. Iar asta se poate face doar prin autopalpare, ecografii sau mamografii. Pare simplu, nu? Chiar poate fi, dacă ești o femeie care are acces la educație, informație și îngrijire medicală. Dar această categorie de femei nu este atât de mare pe cât ai crede. Nici măcar nu îți cer să te gândești la comunitățile defavorizate, la cele 50.000 de familii din România care nu au acces la electricitate sau la faptul că peste 300 de comune nu au un medic primar, ci doar la generația mamelor noastre. O generație care nu a fost educată în privința sănătății reproductive, care refuză să meargă la ginecolog din cauza rușinii și care încă se ghidează după principiul „ce nu știu nu mă afectează”. Pe lângă faptul că acestor femei le-au lipsit dintotdeauna timpul, resursele materiale și grija față de sine pentru a face asta, pentru că au prioritizat-o pe cea față de ceilalți. Pentru că factorii care intră în această ecuație sunt numeroși, deși calculul final din care rezultă dezastrul e simplu.

Și chiar dacă pare că suntem neputincioase și că nu putem schimba singure statisticile alarmante, adevărul e că fiecare acțiune contează. E suficient să începem cu noi și cu cei din jurul nostru.

Campania #CuMamaLaMamo A.I. mai mult timp, lansată de Rețeaua de Sănătate Regina Maria, te ajută și în acest an să ai grijă de tine și de mama ta și să normalizezi discuția despre sănătatea sânilor. Pe scurt, îți oferă oportunitatea de a-i dona mamei tale o mamografie, astfel încât să te asiguri că este bine, dacă această investigație este inclusă în abonamentul tău. Iar dacă nu ai abonament, beneficiezi de o reducere de 25% la această investigație, care vă poate schimba viața*.

Prin această inițiativă aveți acces nu doar la resurse esențiale și controale importante, dar și la o tehnologie de vârf care permite o diagnosticare timpurie și precisă. Rețeaua de Sănătate Regina Maria a făcut un pas important în imagistica medicală pe care o practică, prin integrarea inteligenței artificiale (AI) în analiza mamografiilor. Această tehnologie avansată identifică rapid potențialele anomalii și oferă o evaluare detaliată a imaginilor, pe care ochiul uman nu o poate face. AI-ul este extrem de precis și reduce timpul necesar pentru interpretarea datelor, și nu presupune costuri suplimentare pentru tine, ca pacientă. Îți oferă, în schimb, timp prețios și ajută medicii să prioritizeze cazurile și să aleagă variantele optime de tratament, dar și să facă predicții despre evoluția diferitelor patologii. Altfel spus, inteligența artificială nu doar optimizează procesul de diagnosticare, dar poate salva vieți prin identificarea timpurie a posibilelor probleme. În plus, investigația nici nu e dureroasă: un studiu Regina Maria efectuat pe 194 de paciente a arătat că 70% dintre ele au raportat un scor al durerii sub 5 (pe o scară de la 1 la 10).

Tocmai de aceea, o mamografie poate fi cel mai valoros cadou pe care i-l poți oferi mamei tale. Deși în esență este doar un control medical, în realitate, e o oportunitate de a câștiga mai mult timp împreună, a construi amintiri și a vă consolida relația. Despre relația dintre mame și fiice, despre sănătatea femeilor – un subiect despre care, prin tradiție, se vorbește mai ales în cercurile intime de femei –, despre cum ne ajută medicina de azi să avem mai mult timp împreună am vorbit cu Corina Băcanu, care s-a deschis pentru noi toți ca să ne îndemne să avem grijă de noi înșine și de mamele noastre.

Am început discuția cu Corina rugând-o să ne povestească cea mai emoționantă amintire cu mama ei, care s-a stins din viață în urmă cu câțiva ani. „Când eram copil, 4-5 ani, și mă ducea la filme la cinema. Și pentru că nu știam să citesc, îmi traducea în șoaptă. De asta ne așezam aproape mereu pe ultimul rând. Cu ea am văzut Superman, Războiul stelelor etc. După film, mergeam mereu la Casata, la înghețată. De asemenea, mama era foarte creativă. Când eram mică, reușea cumva să se pună la mintea mea, îmi satisfăcea toate curiozitățile copilăriei, împingându-mă să îmi imaginez o lume care să îmi aparțină doar mie. Ne plăcea amândurora să scriem. Ea mai avea un talent, desena. Din păcate, eu nu l-am moștenit”.

Relația lor a avut de suferit în următorii ani, pentru că, spune Corina, „mama a fost traumatizată fizic și psihic în copilărie, astfel că nu a putut lega o conexiune cu o adolescentă. Iar în tinerețea mea, legătura dintre noi a fost aproape inexistentă pentru că mama a dezvoltat o boală mintală cronică ce a dus la slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor ei psihice, terminându-se, spre sfârșitul vieții, cu pierderea aproape totală a contactului cu realitatea. Ea nu mă înțelegea, eu nu o puteam ierta că nu mă înțelege și ne învârteam într-un cerc vicios. Apoi a venit pandemia și am realizat că am încercat să înțeleg un om care nu putea fi înțeles. Odată ce i-am acceptat boala și mi-am recunoscut limitele, m-am trezit cu o grămadă de ani pierduți. Pe care am încercat să îi recuperez făcând ce fac mamele și fiicele care au fost și sunt apropiate dintotdeauna. Îmi plăcea să o scot la un film, la masă, deși cu greu reușeam să o conving să aruncăm banii pe mâncare la restaurant”.

Corina mărturisește și că a încercat ani la rând să o convingă de importanța examenelor medicale necesare pentru sănătatea unei femei. „De-abia când am acceptat că abordarea mea trebuie să fie adaptată unei persoane care nu este ancorată în realitate, am avut succes. Dincolo de traumele fizice și psihice din copilărie, care i-au marcat existența, mama a trăit mare parte din tinerețe în comunism, unde medicina era practicată de puțini doctori și respectul pentru pacient era o utopie. Astfel că toată viața a evitat medicii și a fost aproape imposibil să o conving să își facă măcar analizele anuale. Însă am insistat, mai ales în ultimii ani, și am reușit să facem multe lucruri în acest sens, mult mai multe decât speram. Am mers la câteva analize anuale, la două mamografii și la câteva controale de specialitate. La început a fost greu”, recunoaște Corina, spunând că „neîncrederea e ceva ce se vindecă extrem de greu. Însă văzând și trăind într-o nouă eră medicală, a fost apoi mai ușor”. Ea însăși nu a avut niciodată temeri legate de mamografie. „Eu sunt genul de om care vrea să descopere adevărul cât mai repede și, în cazul unei vești neplăcute, să trateze imediat. Vreau să trăiesc. Iar de când am devenit mamă, vreau să trăiesc pentru copilul meu care are nevoie de mama lui”.

La final, am întrebat-o dacă are vreun sfat pentru mamele reticente față de controalele medicale și ce putem face noi pentru a le convinge cât de importantă este prevenția. „Nu îmi place să dau sfaturi, așa că nu voi da nici acum. Spun doar că eu, toată viața, am avut și voi avea nevoie de mama. Și că este păcat să ratezi șansa de a-ți vedea copilul crescând și trecând prin toate etapele vieții. Mai ales că mamografia durează fix zece minute, dar te poate ajuta să rămâi toată viața lângă el. Iar fiicele să nu renunțe niciodată la mamele lor. Sigur va veni momentul când va accepta să facă mamografia. Atunci când se va simți ea pregătită. Însă pentru asta e nevoie de răbdarea ta”.

*Detaliile și regulamentul campaniei sunt disponibile pe www.reginamaria.ro/mama-la-mamo.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK