Bolile reumatice reprezintă un termen-umbrelă folosit pentru a descrie peste 200 de afecțiuni, degenerative sau de tip inflamator, care afectează tendoanele, articulațiile, ligamentele, oasele, mușchii ori țesuturile conjunctive. Care sunt câteva dintre cele mai comune astfel de boli și cum se manifestă ele vei descoperi în rândurile de mai jos.
Nu putem vorbi despre care sunt bolile reumatice cel mai des întâlnite fără a menționa osteoartrita, cea mai frecventă formă de artrită.
Osteoartrita este o boală degenerativă a articulațiilor care afectează milioane de persoane la nivel global. În esență, este o afecțiune cauzată de îmbătrânire și uzura articulațiilor. Ca și factori de risc, pot fi menționați: leziunile articulare sau suprasolicitarea articulaților, sexul (femeile prezintă un risc mai ridicat decât bărbații de a dezvolta osteoartrită), obezitatea și moștenirea genetică.
Cele mai comune simptome ale acestei afecțiuni sunt durerea și rigiditatea articulară, mai ales după perioade de inactivitate sau la sfârșitul zilei, limitarea gamei de mișcări articulare și umflarea articulațiilor. Aceste simptome pot varia de la ușoare la severe și pot afecta una sau mai multe articulații. În unele cazuri, pot apărea și schimbări vizibile, cum ar fi deformarea articulațiilor.
Artrita reumatoidă este o afecțiune cronică, de natură inflamatorie, care afectează în primul rând articulațiile, dar poate avea efecte și asupra altor părți ale corpului. Cauzele exacte ale acestei boli nu sunt pe deplin înțelese, însă ea apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod greșit propriile țesuturi.
Simptomele artritei reumatoide pot varia, în funcție de severitatea bolii și de răspunsul sistemului imunitar al individului. Acestea includ durere și umflare în mai multe articulații (de obicei, sunt afectate aceleași articulații pe ambele părți ale corpului – încheieturile mâinilor, ambele glezne, etc.). Alte simptome includ rigiditatea articulară, care se manifestă mai ales dimineața, oboseală și prezența unor noduli numiți noduli reumatoizi. De asemenea, mai pot apărea probleme la nivelul ochilor, plămânilor ori al altor organe.
Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună cronică, în cadrul căreia corpul își atacă propriile celule și țesuturi. Acest proces poate afecta diverse organe și sisteme din corp, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii, sistemul nervos și sistemul imunitar. În ciuda cercetărilor extinse, cauzele exacte ale lupusului rămân necunoscute. Totuși, se crede că un amestec de factori genetici, hormonali și de mediu sunt implicați.
Simptomele lupusului eritematos sistemic pot varia de la ușoare la severe și pot apărea treptat sau brusc. Unele dintre cele mai comune simptome includ durerile articulare, oboseala, rigiditatea articulară, eritemul malar în formă de „fluture', sensibilitatea la soare și pierderea părului. Un alt simptom al lupusului este modificare culorii degetelor de la mâini și picioare în urma expunerii la frig (fenomenul Raynaud).
Boala poate afecta și alte organe, cum ar fi rinichii, și mai poate cauza durere în piept și convulsii sau accidente vasculare cerebrale.
Spondilita anchilozantă este o formă de artrită care afectează în principal coloana vertebrală, provocând inflamație și durere. În timp, poate duce la rigidizare sau chiar la o curbură accentuată a coloanei vertebrale, limitând astfel mobilitatea. Cauzele exacte ale spondilitei anchilozante nu au fost stabilite.
Simptomele spondilitei anchilozante sunt variate și evoluează în timp. Inițial, se poate manifesta prin durere progresivă în partea inferioară a spatelui și a feselor. În funcție de evoluția bolii, durerea poate să se agraveze și să se extindă pe întreaga coloană vertebrală. Alte simptome comune includ durere și rigiditate în spate, mai ales în repaus și la ridicarea de pe scaun sau din pat. De remarcat este faptul că durerea și rigiditatea se pot ameliora după activitate fizică.
Sindromul Sjogren este o afecțiune autoimună caracterizată prin inflamația și distrugerea glandelor exocrine, în special a celor salivare și lacrimale. Această afecțiune poate afecta și articulațiile.
Simptomele specifice ale Sindromului Sjogren includ ochi uscați, iritați, gură uscată, carii dentare, boli gingivale sau afte, umflarea glandelor pe părțile laterale ale feței, dureri articulare și rigiditate articulară. În cazuri rare, Sindromul Sjogren poate afecta organele interne.
Când vorbim despre boli reumatice, vorbim de fapt despre peste 200 de boli care afectează mușchii, articulațiile și țesuturile conjunctive. Osteoartrita, artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozantă și sindromul Sjogren sunt doar câteva dintre acestea. Simptomele variază în funcție de tipul bolii și este indicat să te adresezi unui specialist de la apariția primelor semne de alarmă. Cu cât mai devreme este depistată boala, cu atât mai repede se poate interveni pentru ținerea sa sub control.