Ce taine și comori ascunde istoria României. Art Safari expune peste 100 de capodopere și obiecte rare din trecutul țării

Cum arăta, de fapt, Vlad Țepeș? Cine apare în prima fotografie realizată vreodată pe teritoriul României? Ce secret ascunde cel mai cunoscut portret al lui Mihai Viteazul? Războaie, răscoale, revoluții, intrigi, premii și inovații românești sunt evocate în expoziția „Istoria României în 100 de portrete’, ce poate fi văzută la Art Safari până pe 28 iulie.

Expoziția este realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României și Institutul Cultural Român, curator: Cornel Ilie și design: Diana Nicolaie. Reunește lucrări și obiecte din patrimoniul a 36 de instituții și colecții private, multe dintre acestea expuse în premieră sau foarte rar. Art Safari, cel mai mare organizator de expoziții de artă din Europa de Est, prezintă 6 expoziții în noul sezon, la Palatul Dacia-România.

Marii domnitori ai României își dau întâlnire pe Lipscani

Secțiunea dedicată celor mai cunoscuți și importanți domnitori români prezintă o serie de piese de tezaur. Adevărata înfățișare a lui Vlad Țepeș (1431-1476) este dezvăluită printr-o gravură de Bartholomaeus Gothan, Lübeck (datată 1488-1493), dintr-o colecție privată. Până în acest moment, se cunosc două gravuri ilustrându-l pe Vlad Țepeș, imprimate în incunabule (exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului, înainte de anul 1500), și anume, un singur exemplar din „Dracole Waida’, de Hans Sporer, Bamberg, 1491, păstrat la British Library, Londra (se păstrează o fotocopie la Biblioteca Centrală Universitară din București) și un singur exemplar din „Uan Deme Quaden Thyrane Dracole Wyda’, de Bartholomaeus Gothan, Lübeck, 1488-1493. Incunabulul de la Lübeck, din 1488-1493, este primul din ediția sa, conținând 12 pagini referitoare la istorisirile despre Vlad Țepeș. Gravura care îl reprezintă pe voievodul Vlad Țepeș este însoțită de un text tipărit într-un dialect din nord-vestul Germaniei.

Mihai Viteazul (1558-1601) este evocat prin pictura „Scena uciderii lui Mihai Viteazul’ de Constantin Lecca (1807 – 1887), din colecția Muzeului Național de Artă al României, dar și de Grigore Romano (colecția Muzeului Național de Istorie a României).

O lucrare de mari dimensiuni îl prezintă pe Ștefan cel Mare (1438-1504) – portretul regăsit în multe manual de istorie provine de la Complexul Muzeal Național Neamț / Muzeul de Artă Roman. Printre cele 100 de opere prezente în expoziție se numără iconicul portret al lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman, din colecția Muzeului Național de Istorie a României.

Primul fotograf al Țărilor Române

Considerat primul fotograf din Țările Române, Carol Popp de Szathmári (1812-1887), fost pictorul şi fotograful Curții domnitoare sub Gheorghe Bibescu, Barbu Știrbei, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I. Vizitatorii pot admira „Cupidon’ (datată 1848), considerată a fi prima fotografie făcută pe teritoriul Principatelor Române, și portretele lui Alexandru Ioan Cuza, Elenei Cuza, și al Regelui Carol I.

Momentele emblematice ale istoriei României sunt evocate în expoziție printr-o serie de picturi și obiecte. Între acestea amintim „Constituția din București de la 11 Iunie, anul 1848′, realizată de Costache Petrescu, din colecția Bibliotecii Academiei Române.

Obiecte extrem de rare – de la prima carte de gramatică românescă la costumul de cosmonaut al lui Dumitru Prunariu

Și Muzeul Militar expune pentru prima dată publicului uniformele Regelui Ferdinand I și mareșalului Alexandru Averescu, rarități pe plan național, dar și costumul de scafandru cosmic purtat de cosmonautul român Dumitru Prunariu în timpul zborului orbital din 1981 (14-22 mai) și bluza purtată de acesta la bordul Laboratorului Spațial Saliut 6.

Alte exponate extrem de valoroase care sunt parte din expoziție provin de la Muzeul Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului – „Prima școală româneascăˮ: prima carte de gramatică românească – „Observații sau băgări de seamă asupra regulilor și orînduielilor gramaticii rumânești’ de Ienăchiță Văcărescu (1787), „Evanghelie cu Învățătură’ a Diaconului Coresi, de la 1580-81, o cădelniță de argint de la 1515 dăruită Bisericii Sfântului Nicolae din Brașov de către ctitorul Neagoe Basarab (1459-1551) și restaurată în 1767.

Cei mari poeți și scriitori ai României, reuniți într-un palat

Expoziția prezintă și o secțiune dedicată titanilor literaturii române – Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Bacovia, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu etc. Tot de la Muzeul Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului – „Prima școală româneascăˮ provine o foarte rară scrisoare de Mihai Eminescu – compusă din sanatoriul de la Dobling. Alături de aceasta este portretul lui Mihai Eminescu realizat la vârsta de 18 ani.

Alte lucrări valoroase: fotografii cu Ion Creangă și I. L. Caragiale, din patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române, Iași, un portret de Ion Grigore cu George Bacovia, din colecția Muzeului Municipiului București, un portret al lui Tudor Arghezi semnat de Corneliu Baba, din colecția Muzeului Municipiului București, gravuri de Nichita Stănescu (sub formă de carte-obiect), realizate de unul dintre cei mai mari gravori contemporani ai României, Mircia Dumitrescu. De la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu a călătorit și Mihail Sadoveanu (un bust de Ion Vlasiu).

Și cele mai importante personalități sportive ale României sunt prezente în expoziție, printr-o serie de obiecte personale. Printre acestea, barca de canotaj a Elisabetei Lipă folosită atât în antrenamente, cât și în competiții, de la Complexul Sportiv Național Snagov, costumul de prezentare de la Jocurile Olimpice de la Atena, de la Muzeul Sportului București, o serie de tricouri ale lui Gheorghe Hagi, mingea și racheta de tenis de la US Open 2012 ale Simonei Halep din colecția personală a lui Cristian Șimonca (Blogu lu Otravă) și multe altele.

Program Art Safari (până pe 28 iulie 2024)