Conform specialiștilor, stresul și diabetul par să fie legate în mai multe feluri. Și anume, stresul poate contribui la apariția și la exacerbarea diabetului, dar poate fi și o consecință a acestuia.
Sub presiunea unui stres mental, nivelul de glucoză din sânge crește. Din acest motiv, dar și pentru a te feri de alte probleme de sănătate provocate de stres, este important să ții sub control această afecțiune. O soluție poate fi magneziul, care are un rol important în modul cum corpul tău gestionează stresul sau cum reacționează la el, menținând un echilibru între excitație și relaxare în creier și ajutând la calmarea activității nervoase excesive.
În cazul persoanelor predispuse la dezvoltarea diabetului, stresul poate fi implicat în debutul bolii. Încă de la începutul secolului al XVII-lea, un medic englez a observat și a studiat legătura dintre apariția diabetului și stres sau doliul prelungit.
Numeroase studii ulterioare au arătat ca diverși factori de stres din viața noastră, mai ales pierderea unui membru al familiei și stresul intens de la locul de muncă pot declanșa apariția diabetului, în special a celui de tip 2. Sunt și studii care au arătat că experiențele stresante din primii doi ani de viață pot crește riscul ca un copil să dezvolte diabet de tip 1.
S-a demonstrat și că persoanele care suferă de stres, depresie și anxietate sau o combinație a acestor afecțiuni prezintă un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2. Printre factorii de stres care pot favoriza apariția diabetului se numără: experiențe traumatice, stres emoțional, stres la locul de muncă, mânie și ostilitate, somn tulburat.
Explicația cercetătorilor, în cazul relației dintre stres și apariția diabetului, ar fi că reacția psihologică în fața factorilor de stres poate duce la activarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, care determină la rândul său, numeroase anomalii endocrine, printre care cortizol ridicat și niveluri diminuate de steroizi sexuali. Acești hormoni încep să influențeze acțiunea insulinei, hormonul care reglează nivelul de zahăr din sânge. Cortizolul poate crește nivelul glicemiei și poate duce la rezistență la insulină, ceea ce înseamnă că organismul nu răspunde la insulină în mod corespunzător, aceasta fiind o cale către diabet.
Managementul diabetului poate fi obositor și stresant pentru pacienți, având în vedere că este nevoie de o monitorizare constantă a nivelurilor de glucoză, de regim alimentar și exerciții fizice, de vizite regulate la medicul diabetolog și de un program exact de administrare a medicamentelor. Din acest motiv, diabeticii se pot simți stresați, fiind cunoscut faptul că aceștia au un risc crescut de anxietate și depresie, afecțiuni care pot influența capacitatea oamenilor de a face față sau de a gestiona diabetul în mod eficient.
Pacienții cu diabet aflați în perioade de stres pot recurge la alimentația nesănătoasă, la consumul excesiv de alimente bogate în calorii sau zahăr. Aceste comportamente nedorite pot afecta controlul zahărului din sânge și pot agrava complicațiile diabetului.
Stresul cronic poate fi responsabil și de complicații cardiovasculare la persoanele cu diabet, favorizând hipertensiunea arterială, bolile de inimă sau accidentul vascular cerebral. Aceste complicații pot afecta și mai mult starea de sănătate și prognosticul persoanelor cu diabet.
Pentru a ține la distanță aceste probleme, este, așadar, nevoie de gestionarea eficientă a stresului: o dietă echilibrată și sănătoasă, care include alimente bogate în magneziu, un bun management al timpului, îmbunătățirea abilităților de organizare, respirația profundă, masajul de relaxare, exerciții fizice în natură, plimbările și meditația.
Stresul este o componentă inevitabilă a vieții moderne și poate declanșa sau poate duce la complicații în diferite afecțiuni, incluziv în cazul diabetului. Nivelurile ridicate de hormoni de stres pot împiedica funcționarea corectă a celulelor din pancreas care produc insulină. Pentru a permite corpului să funcționeze în mod normal și a avea o stare de bine, de calm și echilibru, este necesar să gestionezi stresul, prin metode variate, care pot include: dieta bogată în magneziu, mișcarea și o reorganizare a priorităților.