ELLE: Ai trăit mare parte a vieții tale în Italia, dar ești legată și de România. Poți să ne spui câteva lucruri importante despre formarea ta atât ca jucătoare, dar mai ales ca om?
Camelia Ceasar: Când practici sport trebuie să intri imediat într-o perspectivă de „împreună', nu joci niciodată singur sau pentru tine și ceea ce faci aduce rezultate și altor oameni, la fel ca și ție. Din acest motiv pot spune că de la început am simțit mereu un puternic simț al responsabilității în mine, pe care îl port atât pe teren, cât și în viața mea privată. Sportul mi-a oferit întotdeauna capacitatea de a vedea dincolo de mine și aceasta este o valoare pe care mă bucur să o am astăzi.
În fiecare moment am învățat că într-o echipă, ca și în viață, nu suntem singuri și că o greșeală nu schimbă persoana sau jucătorul care suntem. Greșeala este importantă pentru a crește și este important să o acceptăm pentru a ne îmbunătăți în fiecare zi.
ELLE: Faci parte dintr-o campanie Heineken care sărbătorește diversitatea fanilor sportului – cum ți se pare campania și cum privești participarea ta la ea?
C.C.: Sunt foarte fericită și mândră că fac parte din această campanie, vă mulțumesc pentru oportunitatea de a transmite cât de important este pentru mine să fii fan și, mai presus de toate, cât de curată și frumoasă este intensitatea pentru sport. Am trăit-o personal, am plâns de emoție când i-am auzit pe suporteri cântând pentru noi și mă bucur că pot da voce tuturor fanilor. Trebuie să își dea seama cât de importanți sunt toți, pentru că fără suporteri fotbalul nu ar fi același lucru.
ELLE: Cum ai ajuns pasionată de fotbal? Ce iubești la acest sport?
C.C.: Fotbalul a fost mereu prezent în familia mea. Tatăl meu a jucat mereu fotbal și îmi amintesc că de mici mergeam duminica să jucăm în parc. Cel mai important aspect pe care-l iubesc la acest sport este faptul că mă unește cu tatăl meu, apoi cred că acest sport este o lecție de viață. Sunt momente grele și vesele, după părerea mea este important să știi mereu cum să menții un echilibru: și când lucrurile merg bine, dar și când merg rău. Este important să rămâi calm și să ai mereu încredere în tine.
ELLE: Știu că nu a fost prima ta dorință să joci ca portar. Cum s-a ajuns aici și ce s-a schimbat în percepția ta asupra acestui rol pe teren?
C.C.: Inițial am jucat la mijloc, apoi portarul nostru și-a rupt brațul, așa că am devenit portarul echipei. Sincer, când eram mică nu îmi plăcea să fiu în poartă pentru că îmi doream să alerg și să fiu prezentă în acțiuni, ca ceilalți copii.
De-a lungul anilor, însă, am învățat să iubesc acest post. Îmi place ideea de a-mi putea salva echipa, este un rol foarte greu psihic, dar caracterul meu cred că mă ajută foarte mult și astăzi sunt fericită că sunt portar.
ELLE: Cum ți-a susținut familia pasiunea pentru fotbal? Poți să ne povestești o întâmplare din care să reiasă această susținere, poate de la debutul tău în carieră?
C.C.: Când m-am hotărât să joc fotbal, tatăl meu a fost foarte fericit, m-a susținut imediat. Mamei i-a fost teamă că aș putea să mă lovesc, dar tata a convins-o că este ceea ce trebuie. Cât eram mică, mama avea mereu aceeași idee, îmi amintesc că ploua și m-a întrebat: dar ai de gând să te antrenezi și azi când plouă? Iar eu i-am răspuns: mamă, e ceea ce îmi doresc mai mult, să merg să mă joc, așa că nu-mi pasă dacă plouă.
Hotărârea mea continuă de a vrea să joc a determinat-o pe mama să se răzgândească, atât de mult încât atunci când aveam 15 ani și o echipă a vrut să mă ia, deși a trebuit să plec de acasă, mama m-a susținut. Astăzi sunt aici datorită lor, pentru că au avut încredere în mine și mi-au oferit mereu ocazia să-mi urmez visul. Le voi fi mereu recunoscătoare că au pus fericirea mea înaintea fricii lor de a avea o fiică departe de casă.
ELLE: Ce lucruri ai spune că au fost importante în felul în care ai evoluat ca fotbalistă? Cât ajută succesele? Și ce înveți din eșecuri?
C.C.: Pentru mine momentele dificile au fost cele mai importante. Cel mai important sezon a fost cel pe care l-am jucat la Milan. Practic nu am jucat niciodată, dar m-a ajutat să devin jucătoarea care sunt. Când nu joci e ușor să vrei să renunți, dar în schimb am intrat în fiecare zi pe teren spunând „trebuie să mă antrenez bine, nu trebuie să accept că nu mă pune să joc'. Această perseverență m-a determinat să apreciez mult mai mult succesele și atunci când ajung, am mare grijă să le împărtășesc mai ales cu toate colegele mele care joacă puțin sau cu oamenii care lucrează în spatele nostru.
ELLE: Care ai spune acum că sunt sacrificiile pe care ai fost nevoită să le faci pentru pasiunea ta pentru fotbal?
C.C.: A trebuit să plec de acasă la 15 ani și nu l-am văzut pe fratele meu crescând, nu am fost lângă mama când avea nevoie de mine și nu am trăit fiecare clipă cu tatăl meu. Familia noastră a fost întotdeauna foarte apropiată, dar acest sport m-a făcut să fiu departe de ei și îmi pare rău că am pierdut atâția ani fără ei. Mai mult, pot spune că nu mi-am trăit niciodată tinerețea, am fost la școală, apoi la antrenament, mergeam acasă și trebuia să gătesc, să învăț și să fac curățenie. A trebuit să cresc repede, dar astăzi sunt fericită. Pentru mine fotbalul a fost cel mai important lucru și, dacă m-aș întoarce în timp, aș face aceleași alegeri și aceleași sacrificii.
ELLE: Cum te-ai descrie, cât de obiectiv posibil, ca jucătoare?
C.C.: Mă simt o jucătoare foarte hotărâtă, calmă, care își cunoaște foarte bine coechipierele în fiecare moment al meciului.
ELLE: Ce înseamnă pentru tine să fii un fan adevărat al fotbalului, al unui jucător/unei jucătoare sau al unei echipe?
C.C.: Pentru mine a fi fan este foarte important. Ca jucătoare cred că suporterul este cea mai frumoasă parte a fotbalului, când intri pe teren și auzi atât de mulți oameni bucurându-se sau suferind alături de tine, te simți obligat să joci bine mai ales pentru ei. Fanul este motorul jucătorului și din acest motiv voi fi mereu un fan al jucătorilor și al fotbalului frumos.
ELLE: Ce fel de fană ești tu? Ce sau pe cine susții cu cel mai mare entuziasm? Și care e cel mai reprezentativ lucru pe care l-ai făcut în acest sens?
C.C.: Sunt un fan superstițios. Dacă meciurile merg bine, mă uit mereu la ele la fel: aceeași poziție, același televizor. Jucând pentru Roma, îi susțin foarte mult, sper mereu să joace bine și să câștige.
ELLE: Care sunt echipele tale preferate? Atât feminine, cât și masculine.
C.C.: La feminin îmi place foarte mult să văd cum joacă Barcelona, anul trecut a fost o emoție puternică să joc împotriva lor. La masculin Roma, echipa mea.
ELLE: Care sunt jucătorii și jucătoarele care te inspiră? De ce?
C.C.: De mică m-am inspirat mereu de la Neuer, este un portar foarte bun și întotdeauna mi-a plăcut stilul lui, foarte inovator. Se pricepe la jocul de picioare și este foarte bun la ieșiri. La feminin îmi place foarte mult de Patri, de la Barcelona, chiar dacă nu este portar. Îmi place foarte mult să o văd jucând, o consider indispensabilă.
ELLE: Care sunt stereotipurile despre fani care sunt adevărate? Și care ai spune că sunt cele care nu reflectă realitatea?
C.C.: Mie îmi place sportul curat, cred că este important să-ți susții echipa și să nu-ți insulți adversarii. La echipa feminină susținerea pare mai curată, din această perspectivă. Oamenii vin pe teren să se bucure de joc și nu să scandeze împotriva celorlalte echipe. Uneori vin fani ai echipei masculine și scandează împotriva celorlalte echipe și ne pare rău, pentru că nu este realitatea noastră.
ELLE: Cum te raportezi la fanii tăi și ai echipelor la care joci? Ce simți că aduc jocului vostru?
C.C.: Noi, la Roma, avem fani minunați și pentru mine sunt esențiali, la fel și pentru echipă. Sunt un stimulent, când îi auzi cântând este foarte emoționant pentru noi și, din acest motiv, după meciuri ies mereu să le mulțumesc și să fac fotografii cu ei. Recunoștința este importantă.
ELLE: Care este cel mai surprinzător lucru pe care un fan l-a făcut sau l-a spus pentru tine sau pentru echipa la care joci?
C.C.: Este un om care vine la fiecare meci pe care îl joc și îmi atârnă banner-ele pe stadion. Locuiește la Roma, dar a venit de multe ori la București să mă vadă cum joc cu echipa națională și pentru mine este emoționant că cineva face sacrificii pentru a fi aproape de mine.
ELLE: Cum este pentru tine experiența Champions League? Ce are așa de special această competiție?
C.C.: Liga Campionilor este cel mai dificil și mai plin de emoții turneu din fotbal. Să-l joci este un noroc, pentru că te aduce împotriva celor mai bune echipe. Cel mai frumos lucru este că nici un meci nu este câștigat sau pierdut din prima, nivelul european este foarte ridicat și aceste meciuri sunt cea mai mare ambiție a fiecărui jucător.
ELLE: Ce planuri de viitor ai pentru Champions League?
C.C.: Mi-ar plăcea să pot crește și să concurez din ce în ce mai mult cu Roma. Să joci împotriva anumitor echipe și pe anumite stadioane, te face să simți că fotbalul este foarte frumos.
ELLE: Fotbalul feminin capătă din ce în ce mai mare vizibilitate, atât internațional, cât și în România. Ce crezi că a contribuit la asta?
C.C.: Mă bucur că fotbalul feminin crește. A fost foarte important faptul că cluburile profesioniste masculine ne-au ajutat să avem condiții să ne antrenăm și să jucăm bine. Asta ne determină să dăm ce avem mai bun. Munca noastră este să continuăm în creștere, să nu ne oprim din a demonstra că și femeile pot și trebuie să fie libere să joace fotbal.
ELLE: Cu ce echipă ții pentru finala UCL 2024?
C.C.: Finala masculină: Real Madrid. Finala feminină: Barcelona.
ELLE: Ce le-ai transmite cititoarelor ELLE care nu au descoperit încă fotbalul feminin?
C.C.: Sper să transmit tuturor fetelor și femeilor că suntem puternice și că trebuie să ne simțim mereu libere să ne urmăm visele și pasiunile. Mi-aș dori ca toți să aibă curajul să fie fericiți și să facă ceea ce le place, exact așa cum este pentru mine.
Și, evident, aștept să ne urmărească toată lumea când jucăm. Sportul este frumos chiar și printre oamenii care nu se cunosc!