„Toate călătoriile extraordinare pe care le expunem acum la Art Safari, ediția a 10-a, aveau nevoie de o hartă… sau mai multe. Vizitatorii noștri pot admira peisajele spectaculoase pictate de Ștefan Popescu în Orient, Occident și în România, urmărind traseele pe care artistul le-a realizat chiar pe hărțile aduse de la Muzeul Hărților. În cadrul expoziției lui Mihai Mureșan, reprezentant al tinerei generații de artiști și al Școlii de la Cluj, se vor regăsi hărți ale Transilvaniei. Adevărate comori poposesc în Art Safari pentru a oferi o lecție despre artă, geografie, istorie, cultură pe înțelesul publicului larg. Mulțumim Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi pentru acest parteneriat', declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari și comisar al României la Bienala de la Veneția.
„Astăzi suntem înconjurați de hărți. Hărți imaginare, hărți mentale, hărți ale lumii, hărți care ne ajută să călătorim, să (ne) descoperim… Am folosit hărți din cele mai vechi timpuri, iar azi le utilizăm parcă tot mai mult. Hărțile ne ajută să înțelegem și să aflăm povești și sensuri ale lumii și ale trecutului nostru. Astfel, prezența unor hărți în cadrul celor două expoziții Art Safari din această ediție sunt o completare firească, îmbogățind parcursul expozițional și oferind vizitatorilor informații suplimentare privitoare la operele și universul celor doi artiști, Ștefan Popescu și Mihai Mureșan', declară Cristina Toma, Director General al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.
Expoziția adusă de la Muzeul Hărților la Art Safari celebrează călătoriile, iar expoziția temporară organizată de Art Safari la Muzeul Hărților cuprinde o selecție de opere în acord cu această temă, care surprinde călătorii ale artiștilor români, semnate de Ștefan Popescu și de Mihai Mureșan.
O plimbare în timp prin București, Transilvania și România Mare
Printre exponatele de la Muzeul Hărților care vor putea fi admirate în Palatul Dacia-România se numără un Plan al Bucureștiului din 1895 – 1899, lucrat de Institutul Geografic al Armatei pentru Primăria Capitalei. Documentul este extrem de valoros, fiind primul plan topografic al Capitalei realizat în întregime de specialiști români și publicat în timpul domniei Regelui Carol I și cel mai amănunțit și mai bine reprezentat grafic (fotolitografie în culori). Pe plan se pot observa principalele străzi și bulevarde din centrul orașului (Calea Victoriei, Bulevardul Carol I, Bulevardul Elisabeta etc.), precum și repere importante și astăzi, precum: Universitatea, Palatul Regal, Grădina Cișmigiu, Dâmbovița etc.
Tot de la Muzeul Hărților este adusă și „Harta plastică a României', harta fizică și administrativă a României Mari realizată în 1922-1923. Harta avea un scop educativ, fiind destinată utilizării în „școlile secundare, civile și normale'. Pe lângă elementele naturale, pe hartă sunt marcate orașele simbolizate diferit în funcție de numărul de locuitori și localitățile rurale mai importante. Muzeul Hărților pune pe harta Centrului Vechi și hărți ale Transilvaniei între secolele XVI – XVII.
Poveștile operelor de artă sunt completate de poveștile spuse de hărți
Harta realizată de Aristide Michel Perrot, „Ghidul călătorului în Franța', ne poartă pe drumurile pe care le-a parcurs și Ștefan Popescu în căutare de peisaje care să-l inspire. Foarte interesant, arată și cât de avansată era rețeaua de drumuri a Franței de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Legat puternic de Franța, artistul român a călătorit și a pictat și în țări care erau sub influență franceză în acea perioadă. „Algeria, Tunisia, Tripoli și Maroc' (Eustache Hérisson) este harta care vă va purta prin cele patru țări africane pictate de Ștefan Popescu.
Program de vizitare