Viata intr-o sala de asteptare

Cit de departe ai merge pentru a te proteja impotriva imbolnavirii de cancer mamar? Unele femei aleg sa-si extirpe sinii. De ce ?

„Asteptarea ma epuizeaza', mi-a spus intr-o zi Carmen, prietena mea (nu e numele ei adevarat). „Mi-e atit de teama ca imi voi pierde sinii, dar, in acelasi timp, sint ingrozita sa-i pastrez. Parca as avea o bomba cu ceas… Imi amintesc perioada cind era mama in spital. Eu eram disperata ca o voi pierde, ea era terorizata de felul in care arata dupa mastectomie: era macelarita, de-a dreptul. Nici nu stiu cine suferea mai mult.'

Mama lui Carmen a murit cu cinci ani in urma de cancer de sin; are o bunica si doua matusi operate cu acelasi diagnostic si doua verisoare ce se lupta de trei ani cu aceasta boala.

Judecind dupa istoria familiei, sansele prietenei mele de a se imbolnavi, la un moment dat, de cancer mamar sint destul de mari: 40-50% . Pina la ora actuala a facut nenumarate biopsii (din fericire, toate leziunile s-au dovedit a fi inofensive), dar anul trecut a existat suspiciunea unui „carcinom lobular in situ. (Este stadiul tumorii in care celulele modificate au ca punct de plecare lobulii de la nivelul glandei mamare. Prezenta lui la nivelul unei glande mamare determina cresterea riscului de a dezvolta cancer de sin si la nivelul celeilalte. In cazuri rare, carcinomul lobular in situ poate deveni o tumora invaziva.) Ceea ce a facut-o sa ia serios in calcul o interventie chirurgicala oncoplastica (operatia de extirpare a formatiunilor canceroase din sin si reconstructia sinului prin implantarea de muschi si proteze; este o tehnica noua, ce se practica de doi ani si in tara noastra.) Ce a determinat-o pe Carmen, cea mai optimista faptura pe care o cunosc, sa se gindeasca la o masura radicala ? Acelasi sentiment care a determinat milioane de femei din Statele Unite si Marea Britanie sa ia cu asalt clinicile de oncologie, solicitind mastectomii profilactice: frica de a-si pierde feminitatea (care e mai cumplita decit teama de moarte).

De acord, extirparea sinului fara un diagnostic cert este o masura extrema, traumatizanta atit din punct de vedere fizic, cit si psihic si, ca orice procedura invaziva, deschide poarta unei serii nesfirsite de complicatii. Totusi, in comparatie cu alte masuri profilactice existente (medicamentele inhibitoare ale estrogenului – hormon ce favorizeaza aparitia mai multor tipuri de cancer la sin – de genul tamoxifenului), ofera cea mai buna garantie impotriva imbolnavirii, deoarece riscul este redus cu 90% (in cazuri foarte rare e posibil ca, din tesutul ramas in peretele pieptului, sa se dezvolte alte leziuni canceroase). Iata de ce, pentru femeile amenintate de un destin genetic nefavorabil, interventia chirurgicala oncoplastica pare a fi unica solutie. Evident, optiunea lor este controversata, iar isteria mastectomiilor la cerere ce a cuprins America a facut ca subiectul sa ajunga pe prima pagina a ziarelor din intreaga lume.

„Motivele majore care determina o femeie sa ceara o mastectomie profilactica sint ingrijorarea si anxietatea care, de cele mai multe ori, depasesc cu mult riscurile reale, spune Dr. Ann M. Geiger, de la Wake Forest University Baptist Center, autoarea unui studiu de referinta privind calitatea vietii pacientelor dupa aceasta interventie. La aceeasi concluzie au ajuns si cercetatorii britanici in urma unui studiu facut in 1998: 2.000 de femei au fost rugate sa isi calculeze riscul incidentei cancerului mamar (pe baza unui chestionar), dupa care au fost trimise la o sedinta de consiliere genetica. Rezultatul: majoritatea voluntarelor au avut tendinta sa isi exagereze factorii de risc (pina la 36 de procente).

Dar ce este consilierea genetica oncologica? E un ansamblu de tehnici ce presupune o abordare medicala, psihosociala, testarea genetica (pentru a oferi informatii asupra unor gene mutante, a caror identificare sugereaza un risc mare de aparitie a cancerului. De exemplu, mutatiile genelor BRCA1, BRCA2 si ale altor gene BRCA sint responsabile, dupa unii autori, de aproximativ 5% din cancerele mamare), precum si masurile care trebuie luate pentru a preveni aparitia bolii. Consilierea genetica oncologica a cunoscut o dezvoltare uluitoare in ultimii ani, cu rezultate remarcabile. Principala problema, la ora actuala, este aceea de a selecta din populatia generala candidatele perfecte pentru noua tehnica medicala, destul de costisitoare si delicata. In acest scop, a existat si in România un program national, derulat pe parcursul a doi ani (2004-2006), finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, ale carui obiective principale au fost preventia si diagnosticul precoce, pentru a putea schimba tendintele evolutive ale cancerului.

Am facut aceasta paranteza pentru a intelege ca, desi exista metode stiintifice destul de precise pentru a calcula riscul de imbolnavire, nu exista nici o cale de a alunga definitiv ingrijorarea si spaima de boala din sufletul unui pacient. A doua parte a studiului citat mai sus a demonstrat ca la un an de la consilierea genetica, in ciuda parametrilor calculati, toate femeile, fara exceptie, si-au mentinut tendinta de a exagera marja de risc. De ce? Pentru ca stresul fizic si psihic la care este supusa o femeie in timpul procesului de testare, cu toate aceste scanari si biopsii (care te fac sa te simti ciopirtita, dupa cum spune Carmen), poate desena in mintea unei femei cel mai sumbru scenariu. „Incepi sa crezi ca nu e decit o chestiune de timp pina ce rezultatul va iesi pozitiv.'

In mod ironic, campaniile de prevenire a cancerului de sin si atentia uriasa pe care media a acordat-o acestei boli in ultimii ani, miliardele de dolari investiti in centre de cercetare au dezvoltat (pe linga multele aspecte pozitive) o cultura a fricii. „Efortul de a face femeile sa constientizeze riscul imbolnavirii de cancer mamar si necesitatea screening-urilor periodice a crescut in acelasi timp si frica lor de imbolnavire, la o virsta la care nu ar trebui sa se gindeasca la asa ceva, spune Diana Zuckerman, presedinte al National Research Center for Women and Families.

OK. Sa vedem atunci care e riscul real de imbolnavire al unei femei: conform statisticilor, se pare ca una din opt femei se va imbolnavi de cancer de sin, cindva, pe parcursul vietii. Riscul creste odata cu virsta: daca pentru o femeie de 20 de ani sansele de imbolnavire sint 1 la 1.985, la treizeci de ani ajung sa fie 1 la 229, apoi 1 la 68 la 40 de ani si asa mai departe, pina cind, la 70 de ani, se ajunge la 1 din 24. Evident, in acest joc intra o multime de alte variabile, incepind cu virsta inceperii ciclului menstrual ( expunerea indelungata la estrogen creste riscul incidentei cancerului), virsta la care s-a nascut primul copil (se pare ca nasterea unui copil inainte de 30 de ani si alaptarea la sin au un efect protector), numarul rudelor de gradul unu care s-au imbolnavit de cancer mamar, expunerea indelungata la mediu toxic, stilul de viata (dieta si exercitiu fizic). Mai putin de 10% dintre cazurile de cancer se datoreaza mutatiilor genelor BRCA1 si BRCA, dar identificarea acestor doi marcari face ca riscul imbolnavirii sa creasca dramatic (intre 36% si 85%, potrivit datelor furnizate de cele mai recente studii si analize). „si totusi, din acest amalgam de factori si date, singurul element care conteaza cu adevarat atunci cind o femeie ia decizia unei mastectomii profilactice este istoria medicala a familiei', spune Dr. Marlene H. Frost, autoarea unui studiu publicat in 2003, in Journal of the American Medical Association, profesor asistent la Mayo Clinic College of Medicine. „A avea o ruda apropiata care se lupta cu cancerul este la fel de traumatizant ca a suferi de aceasta boala.

In studiul condus de Dr. Frost, la care au participat exclusiv rude de gradul intii ale pacientelor bolnave de cancer mamar, mai mult de jumatate dintre persoanele chestionate au declarat ca sint obsedate de teama si de boala. O treime au spus ca boala rudelor le afecteaza viata de zi cu zi, iar 20% sufereau de insomnie datorata anxietatii… (Carmen a mea doarme doar patru ore pe noapte, fata de cele opt pe care le respecta cu sfintenie inainte ca boala sa puna stapinire pe ea. Fetita ei merge anul acesta la scoala si, in loc sa fie preocupata si emotionata de acest eveniment, sufletul ei e cu totul in alta parte. „Ma simt atit de vinovata, mi-a marturisit intr-o zi.) Iata de ce, cind stai cu sabia deasupra capului, a taia raul de la radacina iti poate aduce pace in suflet. si-apoi, interventia oncoplastica profilactica este mai eleganta (respecta perfect linia anatomica, lasa mai putine cicatrici) si mai putin traumatizanta decit interventia clasica, de nevoie, in care pretul este chiar viata ta.

Totusi, multe nume sonore din societatea oncologica refuza sa recomande aceasta interventie. Domniile lor sint preocupate in principal de aspectul etic al mastectomiei atunci cind nu e absolut necesara. (Opiniile difera mai ales asupra procentului de risc incepind de la care o asemenea interventie poate fi luata in considerare). „Daca un pacient se prezinta la dentist cu o carie, numai un medic nebun i-ar scoate toti dintii, chiar daca pacientul ar cere-o. O femeie care insista sa solicite o mastectomie profilactica, impotriva sfatului medicului sau, in opinia mea, are nevoie de ajutor psihiatric, spune Dr. William Wood, presedintele departamentului de chirurgie oncologica de la Emory University School of Medicine. „Atita timp cit pacienta este monitorizata si face mamografii regulate, nu are nici un motiv sa se teama ca va muri de cancer, chiar daca se va imbolnavi la un moment dat. Nu cred ca exista o persoana sanatoasa care sa solicite o mastectomie profilactica, stiind toate astea', spune el.

Chiar daca argumentele lui sint 100% rezonabile si fundamentate stiintific, alte voci din lumea medicala le contesta vehement: „Daca o femeie e atit de speriata incit nu poate astepta ziua de miine, nu inteleg de ce n-am face tot ce se poate pentru ca aceste temeri sa inceteze. E o problema esentiala legata de calitatea vietii, spune Dr. Ann M. Geiger. Potrivit unui numar urias de studii, 70-90% dintre femeile care au ales mastectomia oncoplastica profilactica sint multumite de rezultat: trei sferturi dintre ele declara ca ingrijorarea lor a scazut considerabil si ca, daca ar fi sa aleaga din nou, ar urma aceeasi cale. Cele mai multe spun ca interventia nu le-a afectat deloc viata sexuala si nici perceptia asupra propriei feminitati. „Se simt bine prin simplul fapt ca au luat o decizie grea si i-au facut fata cu brio', explica Karen Hurley, un psiholog ce consiliaza mii de femei ce au trecut prin aceasta incercare. „Se simt puternice si stiu ca, de acum incolo, pot face fata oricarei incercari.'

…Formatiunea bizara din sinul prietenei mele este un alt chist inofensiv, dar medicul a avertizat-o ca va fi nevoie de o biopsie. „Nu stiu la ce-mi foloseste o noua biopsie. Cred ca sint pe punctul de a lua o decizie, desi stiu ca oncologul meu vrea cu orice pret sa ma impiedice. Dar ce intelege el din toate temerile mele? Nu mai suport teama, ingrijorarea, testele, asteptarea… Nu simti nici un fel de usurare stiind ca, pentru moment, rezultatele sint bune? – am intrebat. Carmen a ezitat, apoi mi-a raspuns cu o voce de gheata: „Ba da. Pentru moment'.

Lioara Bradu

Foto:Hepta

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro